Eu şi mâine-aş vrea să mor, măi,
Să mă-ngroape la izvor, măi
La izvorul de sub punte
Să mă plangă bradu-n munte
C-am fost om cu gănduri multe
Eu şi mâine-aş vrea să mor, măi,
Dar nu mă lasă un dor maăi,
C-am un dor ce nu mă lasă
Am un dor ce mă apasă
Dorul de ai mei de-acasă
Cucule de-ai şti cei dorul
Nu ţi-ai lăsa cuibuşorul
N-ai umbla-n locuri străine
Ţi-ai lua puiul cu tine
Dar tu n-ai suflet ca mine
Tu l-ai lăsat printre străini, măi,
Ca si floarea printre spini,
Ca desculţ prin mărăcinï
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu